Inteligența artificială nu mai este un subiect marginal sau excentric al dezbaterii publice, ci o infrastructură invizibilă care reconfigurează comunicarea, munca intelectuală, jurnalismul și raportarea publicului la informație. Aceste transformări sunt documentate sistematic în cadrul AI Public Opinion Tracker, un program longitudinal de cercetare al College of Information and Communications de la University of South Carolina care urmărește modul în care publicul american înțelege și utilizează AI în viața cotidiană.
În cadrul acestei serii de cercetări, Dan Sultănescu, director de cercetare al CPD SNSPA, are un rol central de coordonare conceptuală și analitică, fiind inițiatorul studiului alături de decanul facultății, Tom Reichert, și contribuind la definirea cadrului teoretic, la interpretarea longitudinală a datelor și la articularea implicațiilor sociale și democratice ale rezultatelor empirice. Concluziile sondajului au fost prezentate recent în cadrul unui workshop cu participarea cadrelor didactice și studenților universității americane, prilej cu care datele au fost nu doar comentate și dezbătute, ci și puse la dispoziția cercetătorilor interesați.
De la experiment la infrastructură comunicațională
Datele din cel mai recent val al cercetării arată clar că asistenții AI au depășit faza de experiment. Pentru o proporție semnificativă a populației adulte din SUA, AI-ul a devenit un element implicit al muncii cognitive: pentru informare, redactare, organizarea ideilor și sprijin decizional. Această „normalizare accelerată” a AI-ului reprezintă una dintre principalele axe interpretative ale seriei de sondaje coordonate de Dan Sultănescu.
Dincolo de interpretarea simplă a ratelor de adopție AI (foarte mari), ceea ce rezultă cu claritate din cel mai recent val al cercetării, cu date din iarna 2025-2026, este amplificarea autorității instrumentelor AI: acestea nu mai sunt percepute doar ca un instrument tehnic, ci au devenit (și) un mediator al credibilității, al vizibilității informației și al productivității intelectuale.
Muncă, presiune profesională și reconfigurarea competențelor
Un element distinctiv al acestei serii este analiza modului în care AI-ul este resimțit diferit în funcție de poziția ocupațională. Cercetările coordonate de Dan Sultănescu arată, încă de la primul val de măsurători, că presiunea generată de AI nu se manifestă doar ca amenințare imediată a pierderii locului de muncă, ci și ca necesitate continuă de adaptare și recalificare.
În special în domeniile asociate cunoașterii și comunicării, instrumentele AI sunt percepute ca un accelerator al muncii, dar și ca un factor de intensificare a competiției simbolice și profesionale.
Jurnalismul și accesul la informație – transformate de AI
Un pilon major al cercetării coordonate de Dan Sultănescu vizează relația dintre AI și jurnalism. Datele indică o tensiune persistentă: publicul recunoaște eficiența AI-ului în procesele jurnalistice, dar respinge ideea delegării complete a muncii jurnalistului și responsabilității editoriale.
În acest context, rezultatele de sondaj indică un consens public emergent: cel legat de transparență. Majoritatea respondenților consideră obligatorie declararea utilizării AI în producerea sau editarea conținutului jurnalistic. Din perspectivă democratică, această cerință funcționează și ca mecanism de sprijinire a capacității publicului de a distinge între conținut uman și conținut generat automat.
Mai mult, consolidând rezultatele valurilor anterioare ale acestui studiu, sondajul relevă o încredere în instrumentele AI mai ridicată decât în presa tradițională, precum și în guvern, corporații sau influencerii media. Clasamentul încrederii este dominat de YouTube și universități.
Publicul este divizat în privința AI
Sub coordonarea lui Dan Sultănescu, sondajul introduce un instrument analitic relevant – AI Exposure Index – care sintetizează relația dintre utilizarea AI, încredere și percepția riscurilor. Rezultatele arată o divizare structurală a publicului între un segment „expus la AI”, cu grad ridicat de încredere și utilizare, și un segment sceptic, mai prudent și mai temător.
Această polarizare nu este una strict tehnologică, ci se suprapune peste clivaje mai largi de încredere instituțională și consum media. Unul dintre mesajele centrale ale seriei este că familiaritatea cu AI-ul poate deveni, paradoxal, o sursă de vulnerabilitate, prin diminuarea vigilenței critice.
Direcții viitoare
Pe măsură ce AI-ul devine parte integrantă a ecosistemului informațional, miza nu mai este dacă va fi folosit, ci cum este înțeles, reglementat și integrat responsabil în fluxurile de utilizare cotidiană. Cercetările coordonate de Dan Sultănescu oferă un cadru empiric solid pentru această discuție – una care va defini raportul dintre tehnologie, comunicare și democrație în anii următori. Studiile sunt puse la dispoziția zonei academice, dar și a publicului larg și a decidenților, urmărind fundamentarea dezbaterilor publice privind educația și interpretarea critică a instrumentelor AI, dar și guvernanța AI.
Studiul integral, precum și edițiile sale precedente pot fi accesate aici: https://www.sc.edu/study/colleges_schools/cic/initiatives/ai/ai_index/index.php