Atitudini ale publicului românesc față de SUA, UE, NATO și Rusia în vreme de criză

Observațiile incluse în acest raport aparțin exclusiv autorilor, echipa CPD SNSPA. Ele nu reprezintă poziția oficială a SNSPA.

CPD SNSPA a realizat o evaluare comparativă a datelor din mai multe sondaje de opinie realizate în trei momente diferite – înainte de pandemia de Covid-19 (2019), după doi ani de influență a pandemiei, a restricțiilor și a tuturor controverselor media (2021), respectiv, după începerea războiului din Ucraina (2022). Ne-a interesat să vedem cum a evoluat încrederea în Vest (UE, NATO, SUA), respectiv în Est (Rusia). Mai mult, ne-a interesat să vedem structura publicului care are încredere în Vest, respectiv în Est, și să evaluăm care sunt parametrii care influențează această încredere.

Concluziile arată că publicul român este dominat de atitudini pro-occidentale, chiar și după mai mulți ani de narative antioccidentale, generate de efectele socio-economice ale pandemiei, de ascensiunea mesajelor populiste și de provocările asociate noilor crize. Peste jumătate dintre români au încredere în Vest, în timp ce încrederea în Rusia s-a prăbușit după începerea războiului.

• Două treimi dintre români au încredere în NATO și UE, jumătate dintre ei au încredere în SUA.
• Segmentul pro-american are în continuare o componentă mai pronunțată de public vârstnic. Și tinerii au mai multă încredere în UE, NATO, SUA comparativ cu media populației.
• Printre predictorii încrederii în actori geopolitici vestici se numără educația superioară, atitudinile non-populiste și consumul ridicat de media. Persoanele active și pensionarii au încredere peste medie în Vest.
• Grupul cu atitudini pro-ruse este în continuare mic, cu o reprezentare mai mare a tinerilor inactivi (tinerii fără loc de muncă sau educație superioară), a persoanelor cu atitudini populiste și a votanților partidelor populiste sau minorității maghiare.