La începutul lunii noiembrie, pentru prima dată în 23 de ani, spațiul dedicat urșilor panda de la Grădina Zoologică Smithsonian din Washington DC a rămas gol. Tian Tian, Mei Xiang și puiul lor Xiao Qi Ji au pornit pe drumul de întoarcere în China, după ce acordul prin care fuseseră împrumutați grădinii zoologice a expirat. Ursuleții panda, iubiți de milioanele de vizitatori și mai ales de locuitorii capitalei, au ajuns în timp să fie un simbol al orașului, iar nașterea micuțului Xiao Qi Ji în 2020 a fost una din puținele bucurii în Washington DC în timpul pandemiei. Așa că, despărțirea de cei trei a fost tristă și emoționantă.

Dar, la finalul recentei sale vizite în California, președintele Chinei Xi Jinping a făcut un anunț care a surprins și bucurat audiența și a fost interpretat drept un semnal diplomatic relevant. Urșii panda se vor întoarce în Statele Unite, ca „emisari ai prieteniei între popoarele chinez și american”. Întreaga vizită a lui Xi Jinping în Statele Unite a stat sub semnul intenției ambelor părți de a detensiona relația bilaterală și de a reangaja cele două state pe domenii comune de cooperare.

Desfășurarea la San Francisco a Summit-ului APEC (Asia-Pacific Economic Cooperation) din acest an a prilejuit una dintre cele mai anticipate și necesare întâlniri ale anului – între liderii celor două mari puteri, Statele Unite și China, Joe Biden, respectiv Xi Jinping.

Intrată într-o spirală accelerată de deteriorare, în special de la începutul pandemiei, relația dintre SUA și China s-a aflat în 2023 probabil în punctul cel mai tensionat din ultimele cinci decenii.

În urma vizitei fostului Speaker al Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, în Taiwan în august 2022 China a întrerupt liniile de comunicare militară cu SUA. Câteva luni mai târziu, după scandalul baloanelor de spionaj chineze care au survolat spațiul american și anularea vizitei Secretarului de Stat Antony Blinken la Beijing în luna februarie, tensiunea politică între cele două capitale a generat un val de previziuni sumbre. Analiști și oficiali deopotrivă s-au temut de un nou „Război Rece” între SUA și China, iar evaluări mai pesimiste includeau riscul unui conflict militar între cele două mari puteri. Retorica axată pe concepte precum „decuplarea” de China, avansată în spațiul occidental, sau „îngrădire” (containment), termen folosit în mod acuzator de către China pentru a descrie percepția Beijingului asupra politicii americane, au reflectat o relație aflată pe marginea prăpastiei diplomatice.

Într-un articol publicat în aprilie pentru Centrul pentru Promovarea Participării și Democrației (CPD), am semnalat încercarea administrației Biden de a redefini parametrii conceptuali și pragmatici ai relației cu China și de a implica membri ai cabinetului în redresarea raporturilor bilaterale și într-o „corecție de curs”. Pornind de la discursul din aprilie al lui Janet Yellen, în numele administrației americane, anticipam atunci că „prin poziționarea Secretarului Trezoreriei în prim planul relației cu China și încercarea de a scoate această relație din logica îngustă a jocului de sumă-zero, administrația Biden se poate să fi găsit formula decisivă prin care să reducă tensiunea în raport cu China, fără a face compromisuri de la securitatea națională și de la propriile valori”.

După semnalul dat de Yellen a urmat o intensificare a discuțiilor bilaterale pe mai multe nivele și o serie de vizite la Beijing ale oficialilor americani. În afara Secretarului Trezoreriei, Secretarul Comerțului Gina Raimondo s-a aflat în China pentru a discuta despre întărirea relațiilor de afaceri între cele două state, subiectul crizei climatice a fost abordat de Trimisul Special pentru Climă John Kerry cu vicepreședintele chinez Han Zheng, iar Antony Blinken a fost primit de președintele Xi. În Europa, Consilierul pentru Securitate Națională al Președintelui Biden, Jake Sullivan, s-a întâlnit în secret cu ministrul de externe chinez Wang Yi în linia eforturilor de remediere a relației SUA-China.

Aceste contacte de-a lungul verii și toamnei au creat un momentum în care a fost posibilă prezența lui Xi Jinping în Statele Unite și întâlnirea cu Președintele SUA, Joe Biden, pe 15 noiembrie. Ambele părți aveau interesul comun al unei stabilități în relația bilaterală, chiar dacă din motive diferite.

Date fiind circumstanțele, așteptările privitoare la Summit-ul APEC și la discuțiile dintre cei doi președinți au fost relativ modeste. Însăși desfășurarea întâlnirii, incertă până aproape de ultimul moment, poate fi considerată o reușită, un pas înainte în evitarea unei escaladării periculoase. Totodată, cele două părți au convenit asupra câtorva teme cheie. Prima dintre ele a fost reluarea comunicării militare la cel mai înalt nivel, precum și a convorbirilor telefonice între comandanții din teatre de operațiuni. A doua temă crucială a fost combaterea traficului de droguri, în special fentanyl-ul, un opioid sintentic de 50 de ori mai puternic decât heroina și de 100 de ori mai puternic decât morfina. Cele două părți au anunțat un acord pentru stoparea ieșirii din China a chimicalelor precursoare ale drogului, care au ucis doar anul trecut peste 73.000 de americani, dublu față de 2019. Al treilea domeniu de cooperare este inteligența artificială și combaterea riscurilor legate de utilizarea acesteia.

Evaluările post-summit în mediul american au mers de la apreciere până la scepticism cu privire la durata acestei „luni de miere”. Principala sursă de îndoială o reprezintă tiparul relației SUA-China care include etape de „încălzire”, urmate de continuarea deteriorării. Într-un dialog pe tema întâlnirii dintre președinții Joe Biden și Xi Jinping, găzduit de Foreign Policy, James Palmer și Evan Medeiros consideră că asistăm mai degrabă la „o perioadă de încălzire ciclică, dar deteriorarea structurală, presiunile structurale asupra relației persistă.”

Diferența între evaluările pozitive cu privire la întâlnire și cele mai degrabă critice poate fi citită atât în cheie ideologică, reflectând abordări diferite în relațiile internaționale, cât și prin prisma politicii interne, unde o majoritate a publicului american consideră China drept o amenințare critică la adresa Statelor Unite. Într-un recent studiu publicat de The Chicago Council of Global Affairs,58% dintre americani văd dezvoltarea Chinei ca putere globală drept amenințare, iar 46% consideră cu liderii americani nu acordă suficientă atenție competiției cu China.

Bordul editorial al The Wall Street Journal, publicație de orientare conservatoare, argumenta într-unarticol dedicat analizei întâlnirii dintre cei doi șefi de stat că, în ciuda „atmosferei care sugerează o nouă eră de sentimente pozitive bilaterale,” totuși „nimeni nu ar trebui să se lase păcălit că aceasta este altceva decât o eră de competiție intensă ori că dl. Xi a renunțat la ambițiile sale de a pune capăt ordinii internaționale conduse de SUA”. Greu de crezut că administrația americană ar avea asemenea iluzii. Relația rămâne una de competiție strategică, iar președintele Biden a subliniat că Statele Unite „vor continua să investească în sursele puterii americane în interior și să se alinieze cu aliații și partenerii” în politica externă. Întâlnirea lui Joe Biden cu Xi Jinping era însă necesară pentru normalizarea raporturilor și pentru restabilirea unei comunicări diplomatice în absența căreia riscurile cresc exponențial.

Discuțiile dintre cei doi șefi de stat nu și-au propus să fie un „reset”, ci o reangajare a unei relații cu consecințe globale, între două mari puteri care pot coopera pe teme de interes comun, dar care păstrează evidente puncte de tensiune. Principala zonă de divergență, care va testa în curând relația SUA-China, rămâne Taiwanul, unde au loc alegeri în luna ianuarie a anului viitor.

Opiniile expuse în acest articol aparțin autorului și nu reprezintă poziția CPD