Summary
Studiul peisajului mediatic din România a fost mult timp marcat de o fragmentare care îngreunează clasificările ideologice clasice. O cercetare recentă, realizată de o echipă din care fac parte doi membri ai CPD SNSPA – Dan Sultănescu și Dana C. Sultănescu, alături de Nicoleta Corbu și Valeriu Frunzaru (Facultatea de Comunicare și Relații Publice, SNSPA) și publicată de Journal of Contemporary European Studies, propune o primă hartă a publicațiilor online din România bazată pe investigarea valorilor și orientărilor publicului, oferind o perspectivă esențială asupra modului în care preferințele politice ale cetățenilor se reflectă în consumul de știri.
Sultănescu, D., Corbu, N., Sultănescu, D. C., & Frunzaru, V. (2026). Media leaning in Romania: an audience-centric study. Journal of Contemporary European Studies, 1–21. https://doi.org/10.1080/14782804.2026.2627986
Limitele axei ideologice clasice în context est-european
În democrațiile occidentale tradiționale, axa stânga-dreapta este un indicator robust al orientării media, însă în Europa de Est, tranzițiile democratice au lăsat în urmă clivaje ideologice instabile sau diferite. Studiul subliniază că, în România, clasificarea tradițională este problematică deoarece aproximativ o treime din public nu se poate auto-poziționa pe această scară. Mai mult, partidele politice prezintă „anomalii” raportat la reperele ideologice clasice, principalul partid etichetat de stânga fiind adesea perceput ca fiind mai conservator sau tradiționalist, în timp ce partidele auto-intitulate de dreapta pot promova politici progresiste. Din aceste considerente, cercetătorii au evaluat orientarea politică a surselor media folosind două măsuri: auto-plasarea pe scara stânga-dreapta a publicurilor acestora, respectiv atitudinea acestor publicuri față de PSD.
Metodologie
Cercetarea adoptă o metodologie riguroasă centrată pe analizarea publicurilor, fundamentată pe un sondaj de opinie reprezentativ la nivel național (N=1.222 respondenți), realizat între 31 iulie și 2 august 2023. Pentru a evalua orientarea (leaning) celor 30 de surse media selectate – alese pe criterii complexe, care au inclus performanța în social media, traficul web și reach-ul săptămânal estimat – cercetătorii au utilizat două variabile fundamentale: auto-poziționarea respondenților pe o scară Likert de 7 puncte (stânga-dreapta) și probabilitatea declarată a acestora de a vota pentru PSD. Un aspect tehnic esențial al studiului este normalizarea acestor scoruri pe o axă de la -1 la +1 (unde 0 reprezintă centrul sau neutralitatea), metodă ce permite o comparabilitate ridicată a datelor și o cartografiere precisă a peisajului mediatic în funcție de profilul politic al consumatorilor.
Axa pro/anti-PSD – un indicator mai precis al polarizării media
Rezultatele cercetării indică faptul că axa pro/anti-PSD are o putere de explicare mult mai mare pentru orientarea politică a publicurilor diverselor publicații online comparativ cu axa convențională stânga-dreapta. Analiza a arătat că majoritatea audiențelor publicațiilor online analizate înclină spre dreapta, neexistând nicio sursă poziționată la stânga centrului ideologic pe această axă. Totuși, când este utilizată măsura raportării la PSD, peisajul devine mai eterogen, dovedind o capacitate explicativă superioară pentru realitățile locale.
Implicații pentru înțelegerea peisajului mediatic românesc
Cercetarea aduce o contribuție esențială prin evidențierea ineficienței modelelor teoretice folosite în spațiul occidental în explicarea ecosistemelor media din democrațiile post-comuniste. Într-un sistem hibrid, marcat adesea de incoerență programatică, studiul validează utilizarea unor indicatori de proximitate politică locală ca alternativă riguroasă la axele ideologice clasice, care eșuează adesea în a capta nuanțele comportamentale ale publicului est-european. Prin deconstrucția mecanismelor prin care publicul își aliniază consumul de știri la realitățile politice locale, această cercetare deschide calea pentru o reevaluare a modelelor de consum media într-un context în care orientările publicului sunt modelate de efectele unei realități politice specifice perioadei de tranziție.
DEMOCRACY BRIEF identifică și prezintă articole recente din cercetarea academică, relevante pentru domeniile de implicare și cercetare ale echipei CPD: comunicare politică, participare, teorii curente ale democrației în era digitală, impactul social media asupra societății, dezinformare etc.
Articolele publicate pe civicparticipation.ro reflectă exclusiv opiniile autorilor și nu reprezintă poziția oficială a SNSPA.