Summary
Un studiu recent publicat, realizat de trei cercetători din cadrul CPD SNSPA, analizează ascensiunea recentă a populismului în România din perspectiva unei alinieri între predispozițiile electoratului și discursul noilor actori politici. Cercetarea explorează această dinamică într-un context european marcat de „secolul populist”, investigând mecanismele prin care nemulțumirea structurală este convertită în capital electoral prin strategii specifice de comunicare și poziționare ideologică.
Buti, D., Sultănescu, D., & Sultănescu, D. C. (2025). Political shifts and social dynamics in Eastern Europe: Exploring the recent rise of Romania’s populist radical right movement. Romanian Journal of Communication and Public Relations, 27(3), 7–25.
Dimensiunea metodologică
Cercetarea se fundamentează pe un eșantion reprezentativ la nivel național (N = 2.714) și aplică o metodologie nuanțată de determinare a orientărilor populiste, inițial propusă și testată de echipa de la CPD condusă de Dan Sultănescu în 2021 și verificată ulterior în numeroase cercetări, unele dintre acestea prezentate la conferințe științifice internaționale (v. Sultănescu et al. 2021¹; Sultănescu et al., 2024²).
Aceasta permite segmentarea respondenților în funcție de intensitatea înclinațiilor lor populiste, evaluând trei dimensiuni psihologice și politice fundamentale: anti-elitismul (percepția unei falii între cetățeni și conducători), atașamentul pentru suveranitatea populară și viziunea maniheistă asupra politicii. Cercetarea segmentează electoratul, identificând grupuri specifice care rezonează în grade diferite cu mesajele radicale.
Această abordare de axată pe identificarea la nivelul “cererii” (“demand-side”) este completată de o analiză de conținut a documentelor programatice și a comunicării publice („supply-side”), folosind modelul lui Cas Mudde ca reper analitic.
Determinarea orientării populiste
Prin aplicarea unei metode proprii de clasificare nuanțată a atitudinilor populiste, autorii reușesc să cartografieze distribuția atitudinilor populiste în rândul simpatizanților formațiunilor politice principale din România. Această abordare metodologică permite identificarea modului în care înclinațiile populiste se regăsesc, în grade diferite, în întreg spectrul electoral. Rezultatele demonstrează că, deși astfel de orientări sunt prezente transversal, ele ating o intensitate specială în cazul susținătorilor Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), marcând o aliniere distinctă între valorile subiective ale acestor cetățeni și capacitatea specifică a partidului de a capta și articula aceste cerințe sociale.
Oferta politică: nativism și autoritarism populist
Din perspectiva “ofertei electorale” a populismului, studiul confirmă, printr-o analiză a discursului și programului politic, încadrarea AUR în familia populismului radical de dreapta. Această ideologie este definită prin fuziunea a trei elemente: populismul, autoritarismul și nativismul. Oferta politică este strategic calibrată pentru a răspunde anxietăților provocate de globalizare și progresism, propunând o identitate colectivă bazată pe familia tradițională, religie și suveranitate.
Impactul asupra rezilienței democratice
Concluziile studiului subliniază că alinierea dintre cerere (orientarea populistă a unui segment considerabil de public) și o ofertă politică radicală bine structurată marchează o schimbare de paradigmă în spațiul public românesc. Exploatarea faliilor identitare poate conduce la o polarizare accentuată, indicând faptul că succesul populismului radical de dreapta nu este doar rezultatul unui vot de protest, ci (și) expresia unei restructurări a legăturii dintre societate și politic. Înțelegerea acestor dinamici este esențială pentru evaluarea viitoarei stabilități politice și a coeziunii sociale la nivel regional și european.
¹Sultãnescu, D., Teodorescu, B., Sultãnescu, D. C. (2021). Atitudini și discursuri populiste în România. Dinamici în 2019-2021 și posibile explicatii ale impactului AUR [Populist Attitudes and Discourses in Romania: Dynamics in 2019-2021 and Possible Explanations of AUR’s Impact]. Polis, IX(4), 233-252.
²Sultãnescu, D., Sultãnescu, D. C., Teodorescu, B. (2024), May 15-17. Populism in Eastern Europe. New Types of Populism – the Romanian Case. Poster presented at the 79th Annual Conference of the American Association for Public Opinion Research, Atlanta.
DEMOCRACY BRIEF identifică și prezintă articole recente din cercetarea academică, relevante pentru domeniile de implicare și cercetare ale echipei CPD: comunicare politică, participare, teorii curente ale democrației în era digitală, impactul social media asupra societății, dezinformare etc.
Articolele publicate pe civicparticipation.ro reflectă exclusiv opiniile autorilor și nu reprezintă poziția oficială a SNSPA.