DEMOCRACY BRIEF. Polarizare, platformizare și criza încrederii în peisajul media din România

Ecosistemul mediatic din România continuă tranziția către mediul digital, în timp ce nivelul de încredere a publicului în presă rămâne o provocare centrală. În cadrul seriei noastre dedicate cercetărilor recente din domeniul comunicării, prezentăm datele referitoare la piața media locală extrase din ediția recent lansată a Digital News Report, cea mai amplă cercetare internațională dedicată consumului de media, coordonată de Reuters Institute for the Study of Journalism, centru de cercetare de excelență afiliat Universității Oxford. Analiza oferă o imagine bazată pe date empirice asupra modului în care publicul românesc se informează, evidențiind preferința în creștere pentru online și o polarizare clară în privința brandurilor media consumate și considerate de încredere.

Radu, R.-N. (2026). Romania. In Digital News Report 2026. Reuters Institute for the Study of Journalism. https://reutersinstitute.politics.ox.ac.uk/digital-news-report/2026/romania

Evoluția surselor de informare: asistenții AI au ajuns din urmă presa tipărită

Analiza longitudinală a surselor de știri (2017-2026) ilustrează o schimbare de paradigmă în accesarea informației în ultimii ani. Graficul privind evoluția surselor principale arată o consolidare a mediului online (incluzând site-uri, aplicații și platforme sociale), care domină cu o cotă de 72%. În contrast direct, televiziunea înregistrează un declin cronic și constant pe parcursul ultimului deceniu, coborând la un nivel de utilizare de 58%. Totuși, TV ca sursă de știri rămâne peste social media – utilizarea rețelelor sociale exclusiv pentru știri se situează la 48%, în timp ce presa tipărită a devenit un canal marginal, stabilizându-se la 9%. Totodată, datele indică emergența unor noi formate în dieta informațională, podcasturile de știri fiind consumate de 15% dintre respondenți, iar asistenții AI – de 8%.

Dinamica surselor de informare de-a lungul ultimilor nouă ani confirmă o scădere treptată a televiziunii și stabilizarea mediului digital ca principal canal de acces la știri. Sursa datelor: Digital News Report 2026.

Ierarhia audiențelor: dominația brandurilor tradiționale în ambele ecosisteme

În pofida digitalizării accelerate, atenția publicului rămâne concentrată în jurul unui număr limitat de actori mediatici care și-au transferat influența din mediul tradițional în cel online. Datele privind accesarea offline a surselor media arată o dominație categorică a postului Pro TV, cu o acoperire săptămânală de 54%, urmat de Antena 1 (33%), Digi24 (29%), România TV (24%) și Realitatea Plus (22%). Reamintim că datele reflectă consumul auto-raportat de public și nu audiența efectivă a canalelor respective.

Consumul de media offline, incluzând televiziunea, radioul și printul, rămâne puternic concentrat în jurul principalelor posturi de televiziune comerciale. Sursa datelor: Digital News Report 2026.

Dominația posturilor TV de știri se reflectă într-o măsură semnificativă și în graficul ce reflectă consumul surselor online – tot pe bază de auto-raportare a publicului. Pro TV își menține prima poziție și în acest clasament, prin intermediul platformei digitale Știrile ProTV (29%), urmat îndeaproape de Digi24 online (26%). La vârf se remarcă însă, și performanța unor branduri plecate din presă scrisă sau exclusiv online, precum Libertatea (21%), Stiripesurse.ro (20%) și Adevărul online (20%).

Clasamentul audienței online indică o piață dominată de diviziile digitale ale posturilor TV, urmate de publicații native digital și ziare de referință. Sursa datelor: Digital News Report 2026.

Platformizarea știrilor: rețele sociale și distribuție privată

Accesul la informația jurnalistică este mediat masiv de platformele tehnologice. Graficul dedicat principalelor rețele sociale, de mesagerie și video utilizate pentru știri indică menținerea Facebook în poziția de lider incontestabil (56%, o creștere de 6 puncte procentuale față de anul precedent). YouTube ocupă poziția a doua, atrăgând 34% din publicul interesat de știri. Un fenomen notabil extras din date este creșterea importanței spațiilor de distribuție privată sau video: WhatsApp a ajuns la o cotă de 28% (+6%), în timp ce TikTok se situează la 26%.

Este de remarcat că, deși percepția publică generală sugerează o expansiune fulminantă a TikTok, datele arată doar o creștere marginală (+1%) în ultimul an în ceea ce privește utilizarea sa strict ca sursă de informare, fiind mult sub cota Facebook.

Platformele social media se mențin ca vectori centrali de distribuție a știrilor, clasamentul confirmând preeminența Facebook și creșterea constantă a rețelelor bazate pe video și mesagerie privată. Sursa datelor: Digital News Report 2026.

Încrederea în media: ecosistem respins, surse validate

Cea mai vulnerabilă dimensiune a peisajului mediatic românesc rămâne credibilitatea. Datele referitoare la nivelul de încredere reliefează faptul că încrederea generală în știri a coborât la 23% (o scădere de 3 puncte), situându-se la o distanță considerabilă de media globală de 37%. Trendul este unul de erodare lentă, dar continuă, de la nivelul de 39% înregistrat în 2017.

Tendința descendentă a indicatorului de încredere în media reliefează o criză cronică la nivelul publicului pe parcursul ultimului deceniu. Sursa datelor: Digital News Report 2026.

Cu toate acestea, evaluarea unor branduri de presă relevă polarizarea accentuată a consumului de media.

Deși declară că nu au încredere în presă în general, utilizatorii acordă niveluri de încredere semnificativ superioare unor branduri individuale pe care le consumă. Dintre brandurile evaluate în cercetare, Pro TV conduce acest clasament cu un grad de încredere de 61%, urmat de Radio Europa FM (56%), Radio România (55%), Digi24 (55%) și postul public TVR (52%). Această asimetrie sugerează o audiență extrem de polarizată, care privește ecosistemul mediatic cu un scepticism generalizat, dar care se refugiază în insule de credibilitate atent selectate.

În ciuda declinului încrederii la nivel macro, consumatorii continuă să acorde scoruri ridicate de credibilitate actorilor din piața mediatică pe care îi urmăresc constant. Sursa datelor: Digital News Report 2026.

DEMOCRACY BRIEF identifică și prezintă articole recente din cercetarea academică, relevante pentru domeniile de implicare și cercetare ale echipei CPD: comunicare politică, participare, teorii curente ale democrației în era digitală, impactul social media asupra societății, dezinformare etc.

Articolele publicate pe civicparticipation.ro reflectă exclusiv opiniile autorilor și nu reprezintă poziția oficială a SNSPA.