Summary
Impactul dezinformării asupra proceselor democratice a fost, până recent, studiat predominant prin prisma mesajelor textuale. Totuși, ascensiunea tehnologiilor generative și proliferarea conținutului video impun o reevaluare a modului în care cetățenii procesează falsurile. Un studiu academic recent explorează dacă formele vizuale de dezinformare — cum ar fi imaginile generate de AI sau videoclipurile scoase din context — au o forță de convingere superioară textului.
Hameleers, M., & van der Meer, T. (2026). Beyond textual disinformation: Comparing the effects of textual disinformation to AI-generated and video-based visual disinformation across different issues. New Media & Society, 1-22. https://doi.org/10.1177/14614448251409208
„Dacă poți vedea, înseamnă că poți crede”. Puterea contextului în fața tehnologiei
Cercetarea demonstrează că impactul dezinformării vizuale nu este universal, ci depinde critic de natura subiectului abordat. În cazul invaziei ruse în Ucraina — o temă marcată de polarizare și o abundență de materiale media — dezinformarea bazată pe video a fost percepută ca fiind mai credibilă decât cea textuală sau bazată pe imagini statice. Această superioritate a formatului video se datorează „euristicii realismului”: publicul tinde să asocieze imaginile în mișcare cu o legătură directă, neintermediată, cu realitatea (un efect al fenomenului descris în filosofie și semiotică drept indexicalitate – modificarea unor sensuri în funcție de context). Interesant este faptul că videoclipurile scoase din context (low-tech) au reușit să genereze un nivel de engagement și credibilitate mai mare decât imaginile sofisticate create de AI pentru acest subiect.
În contrast cu tema războiului, experimentul aplicat asupra subiectului zborului MH370 nu a revelat diferențe semnificative de credibilitate între formatele text, imagine AI sau video. În acest caz, lipsa probelor palpabile a făcut ca formatul prezentării să conteze mai puțin decât sistemul de convingeri preexistente al receptorului. Studiul subliniază că mentalitatea conspiraționistă joacă un rol de moderator crucial: pentru persoanele cu o astfel de înclinație, dezinformarea despre MH370 a fost considerată credibilă indiferent de format, deoarece mesajul rezona cu viziunea lor despre o realitate „ascunsă” de elite.
Metodologia studiului
Studiul s-a bazat pe un experiment controlat pe un eșantion de 982 de cetățeni americani, conceput pentru a izola efectele formatului de prezentare asupra percepției publicului.
Designul de cercetare a fost unul de tip „între subiecți” (between-subjects). Cercetătorii au recrutat participanții împărțindu-i prin tragere la sorți în grupuri separate. Într-un design „între subiecți”, fiecare participant vede doar o singură variantă a mesajului (de exemplu, doar varianta video, nu și pe cea text), pentru a preveni situația în care compararea directă a variantelor ar putea influența răspunsul.
Studiul a fost unul factorial, analizând simultan două variabile majore care pot influența opinia cetățeanului:
- Formatul dezinformării (3 variante): un grup a primit mesajul fals sub formă de text, altul sub formă de imagine generată de IA, iar al treilea sub formă de video decontextualizat.
- Corecția (2 variante): pentru fiecare format de mai sus, jumătate dintre participanți au primit și un fact-check care demonta falsul, în timp ce restul nu au primit nicio corecție.
În ce privește procesul și măsurarea, înainte de a vedea știrile, participanților le-au fost evaluate elemente de profil, precum nivelul de încredere în mass-media și predispoziția către teorii ale conspirației, pentru a vedea cum influențează acestea receptarea mesajelor. După expunerea la știri (pe teme precum Ucraina sau zborul MH370), subiecții au completat chestionare pentru a evalua cât de credibil li s-a părut mesajul, ce emoții au simțit și dacă ar fi dispuși să distribuie acea informație.
Reziliența prin verificare – fact-checking-ul rămâne eficient
O concluzie încurajatoare pentru integritatea spațiului informațional este eficiența constantă a mecanismelor de corectare. Expunerea la articole de tip fact-check a redus semnificativ credibilitatea percepută a dezinformării, indiferent dacă aceasta era prezentată sub formă de text, imagine generată de AI sau video.
Datele sugerează că „magia” vizualului nu face dezinformarea invulnerabilă în fața faptelor. Totuși, pentru o eficiență sporită, cercetătorii recomandă jurnaliștilor să nu se limiteze la infirmarea textului, ci să explice explicit mecanismele de manipulare vizuală: cum a fost alterat contextul original sau ce tehnici de generare au fost utilizate.
Limitele alfabetizării media
Deși alfabetizarea media (media literacy) este adesea propusă ca soluție universală, studiul arată că un nivel ridicat de alfabetizare media auto-percepută nu oferă întotdeauna o protecție sporită împotriva dezinformării vizuale. Singura corelație semnificativă a fost observată în cazul textului, unde persoanele care se considerau mai instruite în privința înțelegerii media au manifestat o reticență mai mare în a distribui conținutul fals. Atunci când sunt confruntați cu realismul vizual (video sau AI), chiar și cei care se consideră familiarizați cu mecanismele media par să își piardă din reziliență, ceea ce indică faptul că “seeing is believing” rămâne o barieră psihologică greu de depășit prin educația media tradițională. În fața manipulărilor vizuale complexe, barierele critice par să fie mai ușor de trecut, ceea ce subliniază necesitatea unor programe de educare specifice pentru era deepfake și a decontextualizării video.
Integritatea informațională în era algoritmilor: lecții pentru România
Studiul oferă perspective extrem de utile și relevante pentru spațiul digital din România, unde consumul de informație se mută masiv spre platforme dominate de algoritmi vizuali. Rezultatele arată că, deși există o prudență față de AI, formele simple de manipulare — videoclipuri reale în contexte false — rămân convingătoare.
Mai mult, studiul avertizează că o încredere scăzută în mass-media mainstream și o mentalitate înclinată spre teorii ale conspirației — trăsături prezente în segmente ale societății românești — amplifică semnificativ credibilitatea dezinformării. Astfel, simpla alfabetizare media digitală ar putea fi insuficientă pentru a proteja cetățenii în fața realismului vizual al videoclipurilor manipulate, fiind necesare strategii de verificare (fact-checking) mult mai aplicate pe formatul video, precum și folosirea unor instrumente de demitizare a „dovezilor” vizuale, educând cetățenii că ceea ce văd poate fi la fel de fals precum ceea ce citesc.
DEMOCRACY BRIEF identifică și prezintă articole recente din cercetarea academică, relevante pentru domeniile de implicare și cercetare ale echipei CPD: comunicare politică, participare, teorii curente ale democrației în era digitală, impactul social media asupra societății, dezinformare etc.
Articolele publicate pe civicparticipation.ro reflectă exclusiv opiniile autorilor și nu reprezintă poziția oficială a SNSPA.