Summary
Dan Sultănescu, directorul de cercetare al Centrului pentru Promovarea Participării și Democrației (CPD SNSPA), a coordonat primul sondaj realizat de University of South Carolina din Statele Unite pentru evaluarea atitudinii americanilor față de instrumentele de inteligență artificială (AI). Unul dintre primele sondaje despre AI reprezentative la nivelul SUA realizat de o universitate americană a apărut în urma unei cooperări între două catedre UNESCO (una din South Carolina, de la Social Media Insights Lab, și cealaltă din România).
Cercetarea examinează influența utilizării AI asupra viitorului jurnalismului, dar și la nivelul campaniilor electorale, precum și adoptarea diferită a acestor instrumente din perspectivă generațională. Rezultatele evidențiază teama majorității americanilor față de impactul AI pe piața muncii, precum și proporția considerabilă a celor care folosesc AI ca suport la locul de muncă sau la studii.
Sondajul arată că 38% dintre cei intervievați folosesc AI pentru muncă sau studiu, utilizarea lor fiind mai ridicată în vestul SUA și în rândul persoanelor cu venituri mai mari. Există percepția că instrumentele AI îmbunătățesc productivitatea, ChatGPT fiind de departe cel mai cunoscut și folosit dintre acestea, comparativ cu Google Gemini, Microsoft Copilot, sau Claude.
Studiul a identificat faptul că tinerii sunt mai informați cu privire la existența acestor instrumente, dar și mai predispuși să le folosească în contexte profesionale sau academice. Cei care nu le adoptă invocă mai ales lipsa încrederii (46%) sau a cunoștințelor necesare (24%). Există o diviziune de gen (bărbații folosesc mai mult decât femeile), de vârstă (cei tineri folosesc mai mult decât cei în vârstă), dar și de educație (cei educați folosesc mai mult decât cei cu studii medii sau primare). Dacă, în cazul genului, clivajul va fi estompat în timp (o diviziune similară a fost și odată cu apariția Internetului în urmă cu câteva decade), celelalte diviziuni este posibil să rămână în timp.
Majoritatea americanilor (52%) exprimă teamă față de pierderea locurilor de muncă din cauza AI, în timp ce 29% se așteaptă la modificări ale unor slujbe care vor necesita noi abilități, tinerii fiind mai optimiști decât vârstnicii. Transformarea locului de muncă este percepută mai degrabă de cei cu studii superioare, în timp ce publicul cu venituri mici sau nivel redus de educație se teme de pierderea efectivă a locului de muncă din cauza apariției acestor instrumente.
46% dintre respondenți consideră că inteligența artificială are un impact pozitiv asupra jurnalismului, comparativ cu doar 36% care se tem de un impact negativ, în special în contextul riscurilor asociate dezinformării. Cei care au așteptări favorabile au și încredere mai mare în presă, precum și în universități.
Există și rezerve legate de considerațiile etice și de securitatea datelor personale, mai ridicate în rândul femeilor și al publicului cu educație superioară. Temeri sunt legate și de influența AI asupra viitoarei campanii electorale.
Sondajul a fost realizat în iulie 2024, pe un eșantion de 1061 de respondenți, reprezentativ la nivel național. Cercetarea a fost coordonată de o echipă de experți condusă de Dan Sultănescu, Ph.D. (visiting Fulbright Scholar la University of South Carolina) și Linwan Wu, Ph.D. (vice-decan, College of Information and Communications). Au contribuit Randy Covington, Dana Sultănescu, Ph.D. (CPD SNSPA), și Andreea Stancea, Ph.D. (SNSPA).
Demersul va fi continuat cu noi cercetări, menite a oferi informații constante despre acest subiect cercetătorilor, jurnaliștilor și decidenților. Următorul sondaj va fi realizat până la finalul acestui an.
Mai multe detalii despre metodologia și rezultatele cercetării: www.sc.edu/study/colleges_schools/cic/initiatives/ai/ai_index/index.php