Summary
Amenințările hibride nu reprezintă doar un subiect tehnic, rezervat specialiștilor în securitate, ci fac parte din realitatea politică și socială de zi cu zi în care trăim. Pornind de la această premisă, Centrul pentru Promovarea Participării și Democrației (CPD SNSPA) a coordonat, în cadrul Bucharest Security Conference 2025, panelul intitulat „Hybrid Threats and the Resilience of the Liberal Order – Lessons from Disinformation and Polarization in 2024 & 2025”, moderat de Dan Sultănescu, director de cercetare al centrului. Discuțiile au conturat un tablou amplu și nuanțat, subliniind că presiunea constantă asupra instituțiilor democratice impune, simultan, o înțelegere profundă a mecanismelor de influență și o implicare civică informată și responsabilă.
În cadrul dezbaterii, Remus Ștefureac (INSCOP Research) a prezentat date de sondaj relevante pentru înțelegerea climatului social actual. Acesta a evidențiat modul în care dezinformarea, polarizarea și diverse tipuri de presiuni hibride influențează percepțiile publice, afectează nivelul de încredere în instituții și amplifică liniile de fractură deja existente în societate.
În continuare, Clara Volintiru (German Marshall Fund) a adus în prim-plan dimensiunea socială a încrederii, subliniind rolul esențial al relațiilor de încredere dintre indivizi în reducerea polarizării și a tensiunilor sociale. Totodată, a evidențiat legătura dintre încredere și percepția cetățenilor că sunt corect și adecvat reprezentați atât la nivel național, cât și în cadrul instituțiilor europene și transatlantice.
Dintr-o perspectivă instituțională, Iulia Huiu (CPD SNSPA) a abordat tema reprezentării democratice, explicând cum anumite decizii și acțiuni executive, fundamentate pe unitary executive theory, pot vulnerabiliza statul și societatea. Chiar dacă sunt prezentate ca legitime din punct de vedere juridic sau procedural, astfel de abordări pot slăbi mecanismele de control și echilibru și pot concentra excesiv puterea, deschizând, indirect, calea unor amenințări hibride.
Dimensiunea empirică a discuției a fost aprofundată de Mădălina Boțan (coordonator EDMO Task-force for the Code of Conduct on Disinformation), care a prezentat rezultatele unei cercetări referitoare la mecanismele dezinformării în contextul alegerilor prezidențiale din România. Ea a evidențiat în mod special rolul platformei TikTok ca „motor emoțional” al mesajelor virale, arătând cum dinamica specifică a acestei platforme favorizează răspândirea rapidă a narațiunilor manipulative și a conținutului puternic emoțional.
La rândul său, Adi Constantin (CPD SNSPA) a completat perspectiva empirică printr-o analiză cu accent transnațional, prezentând rezultatele monitorizării a peste 12.000 de mențiuni despre NATO în presa online rusă, realizată cu ajutorul platformei de monitorizare online NewsVibe. Studiul a oferit un exemplu concret privind modul în care sunt construite și întreținute, în timp, narațiuni specifice războiului hibrid, ilustrând caracterul strategic al acestor campanii de comunicare.
În ansamblu, contribuțiile participanților la panel au arătat că amenințările hibride nu sunt concepte abstracte, ci procese concrete care influențează percepțiile publice, funcționarea instituțiilor și practicile democratice, accentuând nevoia de societăți reziliente și de cetățeni bine informați.
