„Lumea este suficient de mare pentru amândouă”. Astfel și-a încheiat Secretarul Trezoreriei americane Janet Yellen discursul cu privire la relația SUA – China, susținut la Johns Hopkins University, joi 20 aprilie 2023. Adresat în fapt unei audiențe globale – de la Washington DC la Beijing -, acesta a fost un veritabil discurs de politică externă, cea mai recentă și consistentă rearticulare a politicii administrației Biden în raport cu China.

Erodarea relației SUA – China s-a produs în timp, după preluarea puterii de către Xi Jinping și s-a accentuat treptat, lăsând în urmă o criză de încredere, așa cum o numește Thomas Friedman. „Încrederea pe care China a construit-o cu Vestul din anii ‘70 s-a evaporat exact la momentul din istorie când încrederea și valorile comune au devenit mai importante ca niciodată.”

O serie de evenimente recente au accentuat însă starea de tensiune deja existentă, până aproape de fatalism cu privire la inevitabilitatea unui conflict. Multe s-au schimbat din noiembrie încoace, de la întâlnirea președinților Joe Biden și Xi Jinping, la Bali. Descoperirea baloanelor de spionaj chinezești în spațiul aerian american, urmate de anularea vizitei Secretarului de Stat Antony Blinken în China, vizita lui Xi Jinping la Moscova, creșterea tensiunilor cu privire la Taiwan, întâlnirea președintelui Taiwanului cu o delegație bi-partizană a Congresului SUA, audierea la Capitoliu a CEO-ului Tik Tok, vizita lui Emanuel Macron la Beijing, toate sunt repere în tabloul complicat al unei relații cu perspective tot mai sumbre. Recent întoarsă de la Beijing, Zanny Minton Beddos, editor-in-chief al prestigioasei publicații The Economistmergea chiar până la a considera că „pe actuala traiectorie, evitarea unui conflict ar fi în sine o măsură a succesului.”

Lucrurile sunt complicate de politica internă americană, care intră deja în logică electorală pentru 2024. Deși relația cu China este una din puținele teme bipartizane, pe care cele două partide pot cădea de acord, a fi „dur la adresa” Chinei a devenit un fel de mantra pentru politicieni și candidați, ceea ce nu ajută deloc la ieșirea din spirala deteriorării relației.

Pe acest fond, discursul lui Yellen în numele administrației americane a venit într-un moment crucial. Mesajele transmise de Secretarul Trezoreriei răspund câtorva teme și întrebări majore vehiculate recent în spațiul politic și de expertiză american: este un conflict între China și SUA predictibil și cum se poate evita un nou Război Rece; este relația SUA – China un joc de sumă zero; cât de departe va merge „decuplarea” celor două economii și cu ce consecințe; cum poate administrația americană să navigheze competiția între marile puteri în actualul context geopolitic (marcat de războiul din Ucraina, respectiv de strângerea relațiilor între China și Rusia).

Într-un climat în care în general predicțiile sunt pesimiste și soluțiile limitate, discursul lui Yellen a deschis o altă perspectivă, mai clar articulată, care îmbină pragmatismul specific unei abordări realiste în relațiile internaționale cu o componentă valorică și cu optimismul liberalismului. Yellen a articulat trei mari obiective ale SUA în raport cu China: protejarea intereselor de securitate națională ale Statelor Unite și aliaților, precum și a drepturilor omului; o relație economică sănătoasă cu China, bazată pe competiție corectă, din care ambele țări pot beneficia; precum și cooperarea pe probleme globale urgente.

Direcțiile acestei abordări sunt centrarea relației cu China în jurul temei economice, cu ricoșeu asupra securității naționale; ieșirea din interpretarea relației cu China prin prisma exclusivă a conflictului între marile puteri și mutarea ei spre paradigma unei competiții „sănătoase”; explicarea politicilor SUA nu ca fiind îndreptate împotriva competitorului său, ci ca acțiuni legitime pentru protejarea intereselor naționale și asigurarea securității proprii și a aliaților. „Strategia noastră economică este centrată în a investi în noi înșine – nu în a suprima și închista alte economii.”

Tema „decuplării”, intrată de curând în vocabularul curent de politică externă, a fost clarificată astfel de Yellen: „nu căutăm să ne decuplăm economia de cea a Chinei. O separare completă a economiilor noastre ar fi dezastruoasă pentru ambele țări. Ar fi destabilizatoare pentru restul lumii. Mai degrabă știm că sănătatea economiilor Chinei și Statelor Unite sunt strâns legate.” Același mesaj fusese anterior reiterat, în mai multe rânduri, de către Secretarul Comerțului Gina Raimondo.

Prin poziționarea Secretarului Trezoreriei în prim planul relației cu China și încercarea de a scoate această relație din logica îngustă a jocului de sumă-zero, administrația Biden se poate să fi găsit formula decisivă prin care să reducă tensiunea în raport cu China, fără a face compromisuri de la securitatea națională și de la propriile valori.

În afara conținutului discursului, faptul că Yellen devine purtător de cuvânt al administrației Biden pe tema complicatei relații cu China este semnificativ în sine. Printre altele fost Șef al Rezervei Federale, Yellen are o îndelungată carieră marcată de realizări academice și profesionale, de experiență instituțională practică, inclusiv în gestionarea crizelor economice. În mandatul actual al lui Yellen ca Secretar al Trezoreriei, Statele Unite au reușit să navigheze până acum cu succes un complex de circumstanțe nefavorabile care au afectat economia globală. SUA au reușit în contextul post-pandemic o revenire economică rapidă, iar inflația în aprilie 2023 se află la cel mai redus nivel din mai 2021 încoace, în timp ce piața muncii rămâne puternică.

Astfel, prezența lui Yellen este sinonimă cu expertiza economică, iar în privința relației China – SUA semnalează o „corecție de curs” cu premisele de a infirma predicțiile fataliste. Într-un climat politic intern tensionat, Yellen are și atuul de a nu fi o figură politică polarizantă, de a nu avea nicio miză electorală, ceea ce îi dă o libertate de acțiune și exprimare în numele administrației mai mare decât au alți oficiali.

„Lumea este suficient de mare pentru amândouă, China și SUA pot și trebuie să găsească o modalitate de a conviețui și participa la prosperitatea globală. Putem să ne recunoaștem diferențele, să ne apărăm interesele și să fim în competiție corect.”

Opiniile expuse în acest articol aparțin autorului și nu reprezintă poziția CPD