About the event
Mossavar-Rahmani Center for Business and Government din cadrul Universității Harvard a găzduit luni, 18 aprilie, o dezbatere la care au participat Ioana Petrescu (senior fellow la Harvard) și Dan Sultănescu (director de cercetare la CPD SNSPA). Discuția s-a concentrat asupra creșterii populismului în România, în urma pandemiei Covid-19.
Dan Sultănescu a prezentat metoda utilizată de CPD SNSPA pentru măsurarea atitudinilor populiste în randul publicului din România, metodă fundamentată pe teorii consacrate despre populism (Mudde, 2004; Mudde, 2010; Mudde & Kaltwasser, 2017; Muller, 2017; Norris & Inglehart, 2019) și pe practici curente ale centrelor de cercetare americane, precum și rezultatele mai multor sondaje realizate de CPD SNSPA (9 studii, din perioada 2019-2022). România înregistrează o pondere mult mai mare de public cu orientări populiste, comparativ cu statele europene măsurate în cercetări sociologice – ilustrandu-se astfel pericolul folosirii acestei retorici în prezent.
Atitudinea populistă este, conform specialiștilor, definită de prezența a două componente centrale: (1) percepția că vocea poporului are întotdeauna dreptate, mai mult decât vocea specialiștilor sau vocea politicienilor și (2) percepția erodării sistemului politic și a corupției elitelor, care nu mai reprezintă oamenii obișnuiți.
Conform studiilor CPD, orientările populiste ale publicului românesc au cunoscut o creștere în contextul în care pandemia a afectat – economic, social, cultural – categorii largi de public vulnerabil. Oamenii cu venituri mici, cu nivel scăzut de educație și cu slabă informare media sunt cei mai predispuși în a prelua acest tip de atitudine, fiind și direct loviți de efectele economice ale unor perioade complicate.
Dacă, uzual, publicul care are atitudini populiste votează aproape natural partidele de opoziție (oricare ar fi acestea), pandemia a condus la o schimbare de ton, odată cu apariția unui nou partid (AUR) cu discurs anti-sistem diferit, mai agresiv și axat pe mesaje anti-occidentale și ultra-naționaliste.
Cifrele sondajelor arată că publicul cu atitudini populiste a avut cea mai mare pondere în context de campanie electorală (octombrie 2020), cu alte momente de creștere pe parcursul părții a doua a anului 2021. Ulterior, însă, ponderea publicului populist a reînceput să scadă.
Remarcabil este că, după doi ani de amplificare a atitudinilor populiste, în ultima lună există o revenire la scorurile din perioada pre-pandemică. Un element ce poate explica această evoluție este începerea războiului din Ucraina, care a determinat un tip de precauție în rândul publicului din România, în legătură cu acest tip de discurs. Mai mult, un alt efect important al ultimelor luni a fost creșterea încrederii în Vest (UE, NATO, SUA) și scăderea majoră a încrederii în Rusia (sursa principală de dezinformare în regiune).
Una din concluziile dezbaterii de la Harvard a fost aceea că efectele structurale ale pandemiei (cu presiuni economice, culturale și sociale majore asupra publicului vulnerabil), care vor continua să persiste, pot avea urmări imprevizibile în noile democrații, precum cele din Europa de Est. Situația generată de razboiul din Ucraina reprezintă doar o pauză în fenomenul creșterii vizibilității și impactului discursului populist, care va continua să fie o amenințare în viitor.
O altă concluzie a dezbaterii se referă la metodele de măsurare utilizate – modelul pe care CPD SNSPA l-a preluat de la Pew Research Center și l-a adaptat la contextul românesc este unul funcțional, capabil să estimeze și să descrie eficient publicul cu atitudini populiste sau non-populiste.
Mai multe detalii despre centrul de la Harvard, dezbatere și paneliști pot fi găsite aici: https://www.hks.harvard.edu/centers/mrcbg/students/sg/petrescu.2022.spring